La finalul anului 2024, în birourile de la Cotroceni, Guvern și Senat au ajuns documente marcate „strict confidențial” care trasau un avertisment clar: România risca să ajungă în incapacitate de plată. Semnatarii – Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, și alți oficiali de rang înalt – avertizau că deficitul bugetar este scăpat de sub control și că, în lipsa unor măsuri rapide, țara se va confrunta cu o criză financiară de proporții.
Avertismente ignorate în an electoral
Între august și decembrie 2024, șase documente confidențiale au fost transmise liderilor statului. Cel mai grav dintre ele, trimis prin poșta militară SRI în 31 octombrie, indica riscul depășirii grave a țintei de deficit. Deși avertismentele erau clare, ele au fost ignorate într-un climat politic dominat de promisiuni electorale și refuzul de a lua măsuri nepopulare.
Marcel Boloș: „Nu voiau să creeze panică”
Fostul ministru de Finanțe confirmă autenticitatea avertismentelor. Potrivit acestuia, documentele au fost păstrate în regim confidențial pentru a evita o prăbușire a încrederii în piețele financiare. „Era clar că ne îndreptăm spre un colaps bugetar, dar clasa politică era ocupată cu campania”, a declarat Boloș. La plecarea sa din funcție, în decembrie 2024, deficitul ajunsese la 9,3% din PIB, echivalentul a 153 miliarde de lei.
Ordonanța „trenuleț” și măsurile de austeritate
Pe 20 decembrie, Guvernul Ciolacu a adoptat o ordonanță de urgență prin care a blocat creșterile de pensii și salarii. Denumită informal „ordonanța trenuleț”, aceasta a fost justificată ca fiind o măsură absolut necesară pentru a evita colapsul. A inclus înghețarea sporurilor, blocarea angajărilor în administrație și eliminarea unor beneficii bugetare.
Noul Guvern: „Ce a fost până acum e doar începutul”
Instalat în ianuarie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan a transmis că măsurile luate până acum sunt insuficiente. Potrivit surselor guvernamentale, fără reduceri drastice de cheltuieli și reforme structurale, România ar putea intra în incapacitate de plată până la finalul anului. Pentru august este anunțat un nou pachet fiscal: restructurarea sistemului de tichete de vacanță, revizuirea pensiilor speciale și reforma salarizării bugetarilor.
O criză previzibilă, dar amânată politic
Faptul că liderii politici au fost informați din timp, dar au ales să amâne măsurile, arată clar cum deciziile economice au fost subordinate intereselor electorale. În loc să prevină colapsul, au preferat tăcerea. Acum, România plătește factura.
Rămâne de văzut dacă Guvernul actual va avea curajul de a implementa reformele necesare. Un lucru este cert: dacă avertismentele ignorate în 2024 nu sunt urmate de acțiuni decisive în 2025, țara riscă să repete un scenariu economic dureros. Iar cel care va suferi, ca întotdeauna, este românul de rând.
