Estul Europei traversează un nou moment critic, după ce Rusia a lansat cel mai intens atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului. În paralel, declarațiile liderilor de la Kremlin au alimentat scenariul extinderii Federației Ruse până la frontiera cu România, generând îngrijorări majore în comunitatea internațională.
Val masiv de atacuri asupra Ucrainei
În noaptea de duminică spre luni, peste 300 de drone și rachete au fost lansate asupra orașelor ucrainene. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 12 morți și peste 60 de răniți, printre care și copii. Oficialii au calificat atacul drept cel mai violent din ultimele luni, pe fondul intensificării retoricii militare a Moscovei.
Donald Trump condamnă atacurile
Fostul președinte american Donald Trump a reacționat imediat, transmițând un mesaj dur pe platforma X: „Putin a înnebunit complet! Bombardează civili, distruge orașe, iar scopul lui este evident: să cucerească toată Ucraina. Dacă merge până la capăt, va duce Rusia în autodistrugere.” Declarația sa a fost interpretată ca una dintre cele mai ferme critici la adresa lui Putin, declanșând reacții puternice în cancelariile occidentale.
Kremlinul și propaganda teritorială
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a justificat atacurile ca „răspunsuri legitime la provocările ucrainene”. În același timp, Dmitri Medvedev a publicat un videoclip în care sugerează ocuparea completă a Ucrainei și stabilirea unei posibile granițe ruso-române, scenariu prezentat sub denumirea de „zonă tampon”.
Un scenariu alarmant pentru România
Planul propagandistic al Moscovei ar transforma Ucraina într-un stat minimal, fără ieșire la mare, și ar face din România vecin direct al Federației Ruse. Această perspectivă ar schimba radical echilibrul strategic regional și ar aduce NATO într-o situație de risc major la granița estică.
Reacția internațională
Statele NATO și Uniunea Europeană privesc aceste evoluții ca pe o destabilizare gravă a ordinii internaționale. România, aflată în prima linie a riscurilor, poartă consultări cu partenerii strategici pentru a evalua consecințele și pentru a consolida apărarea națională.
Concluzie
Evoluțiile recente conturează un peisaj geopolitic extrem de instabil. Posibilitatea unei granițe ruso-române amplifică tensiunile și subliniază importanța menținerii coeziunii euroatlantice. România are acum nevoie să rămână ferm ancorată în alianțele sale și să-și întărească pregătirea militară, în fața unei amenințări directe la adresa securității regionale.
