Reținerea lui Sălăgean Ilie Liviu în Germania marchează o etapă semnificativă într-un caz care a zguduit opinia publică din România. Poliția Română a anunțat, în weekend, că unul dintre complicii cunoscutului criminal din Mureș a fost capturat în orașul Karlsruhe, urmând să fie predat autorităților române în baza mandatelor europene de arestare. Cu toate acestea, principalul suspect, Emil Gânj, rămâne în continuare liber, menținând un climat de teamă și nesiguranță.
Cine este Sălăgean Ilie Liviu
Potrivit informațiilor oficiale, Sălăgean Ilie Liviu era vizat de două mandate europene de arestare, emise de Judecătoria Luduș. Condamnat pentru fapte grave – omor, conducere fără permis și influențarea martorilor – acesta avea un istoric infracțional marcat de violență și dispreț față de lege. Împreună cu Emil Gânj, a fost implicat în uciderea unei persoane în 2011, fapt care a rămas puternic întipărit în memoria comunității din Mureș.
Ulterior, între 2020 și 2024, a fost surprins în repetate rânduri conducând fără permis și a fost condamnat la mai multe pedepse privative de libertate. Ultimul mandat european validat în iulie 2024 prevedea o condamnare de un an și patru luni pentru influențarea declarațiilor unor martori.
Emil Gânj, principalul pericol
În timp ce prinderea lui Sălăgean este considerată o victorie pentru anchetatori, adevăratul pericol rămâne Emil Gânj. Acesta figurează pe lista „Most Wanted” a Poliției Române și este descris ca fiind extrem de periculos. În februarie 2025, ar fi răpit și agresat fosta concubină, o tânără de 23 de ani, iar ulterior i-ar fi incendiat locuința. Anchetatorii au anunțat o recompensă de 5.000 de euro pentru informații care să ducă la capturarea sa.
Deși în trecut au fost emise mai multe ordine de protecție împotriva lui, unele au fost anulate chiar la cererea victimei. Ultimul episod de protecție redusă, în aprilie 2025, i-a permis suspectului să acționeze din nou, punând viața tinerei în pericol.
O victimă vulnerabilă și mecanisme insuficiente
Cazul aduce în prim-plan fragilitatea sistemului românesc de protecție a victimelor violenței domestice. Deși au fost luate măsuri de pază, acestea au fost reduse la solicitarea victimei, ceea ce a facilitat reapariția agresiunilor. Situația subliniază necesitatea unor măsuri preventive mai ferme și a unui sprijin real din partea autorităților pentru persoanele aflate în situații similare.
Pașii următori pentru autorități
Predarea lui Sălăgean Ilie Liviu către România va permite aducerea lui în fața instanței, dar adevărata provocare rămâne capturarea lui Emil Gânj. Colaborarea internațională este esențială, iar fiecare zi în care acesta rămâne liber crește riscul unor noi violențe. Cazul reprezintă nu doar o problemă de justiție, ci și un test pentru eficiența instituțiilor în protejarea cetățenilor.
Reușita Poliției Române în acest dosar este doar parțială. Pentru ca societatea să se simtă cu adevărat în siguranță, autoritățile trebuie să își concentreze toate resursele pe prinderea lui Emil Gânj și pe întărirea mecanismelor de protecție a victimelor. Această dramă scoate în evidență, din nou, cât de mult depinde siguranța publică de fermitatea și coerența acțiunilor statului.
