Ilie Bolojan, premierul României, a anunțat o reformă profundă și așteptată de mulți: eliminarea pensiilor speciale, începând cu cele din sistemul judiciar. Măsura face parte din Pachetul Fiscal și este integrată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având ca scop principal echilibrarea sistemului de pensii și aducerea sa în acord cu realitățile economice și sociale actuale.
Magistrații, primii vizați: pensii uriașe la vârste fragede
În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de doar 48 de ani, după două decenii de activitate, beneficiind de pensii care depășesc frecvent suma de 5.000 de euro lunar. Acest privilegiu, de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie din România, a devenit simbolul unui sistem inechitabil. Ilie Bolojan a fost tranșant: „Este pur și simplu o necesitate socială. Acest sistem nu poate continua. E un jalon PNRR, dar și o obligație morală.”
Ce schimbări aduce reforma pensiilor speciale
Reforma anunțată de guvern prevede mai multe măsuri ferme și clare:
Stabilirea unei vârste minime de pensionare de peste 60 de ani, la fel ca pentru populația generală;
Calcularea pensiei în funcție de întreaga vechime în muncă, nu pe baza ultimului salariu;
Înlăturarea posibilității de pensionare la apogeul carierei, când experiența este cea mai valoroasă;
Implementarea reformei în etape, începând cu sectorul justiției, apoi extinderea către toate categoriile speciale.
Un pas spre echitate și sustenabilitate bugetară
Executivul argumentează că eliminarea pensiilor speciale va contribui esențial la:
Reducerea presiunii bugetare, întrucât aceste pensii nu se bazează pe contribuții efective;
Creșterea echității între cetățeni, prin aplicarea acelorași reguli pentru toți;
Stimularea menținerii specialiștilor în activitate pentru perioade mai îndelungate.
Reacții și pașii următori
Deși din rândul sistemului judiciar au apărut rezerve și critici, Guvernul și-a reafirmat determinarea. Dialogul cu categoriile profesionale afectate va continua, dar direcția reformei este clară și ireversibilă. „Practicile care permit pensionarea la 48 de ani nu pot continua într-un sistem public aflat în criză”, a spus Ilie Bolojan.
Reforma urmează să fie inclusă în următoarele pachete fiscale, în funcție de calendarul angajamentelor europene, cel mai târziu în al doilea sau al treilea val legislativ.
Un act de justiție socială
Prin această măsură, Ilie Bolojan marchează sfârșitul unei epoci dominate de privilegii acordate pe criterii discutabile. Reforma pensiilor speciale nu este doar o cerință a Uniunii Europene, ci și o dovadă de responsabilitate fiscală și corectitudine socială, într-un moment critic pentru stabilitatea economică a României.
