Reforma administrației publice locale, una dintre cele mai disputate teme ale începutului de toamnă, a fost explicată luni de PNL printr-un comunicat oficial. Liberalii susțin că nu este vorba despre „disponibilizări masive”, așa cum s-a vehiculat, ci despre o reducere de aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene. În cifre, asta înseamnă circa 13.000 de angajați, nu 25% sau chiar 45%, cum s-a speculat.
Situația reală din administrația locală
Plafonul maxim de posturi în administrațiile locale este de aproximativ 180.000, dar organigramele însumează doar 158.500. Dintre acestea, 127.500 sunt ocupate, ceea ce înseamnă un grad real de încadrare de doar 68%. „O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea efect real, pentru că s-ar referi la posturi neocupate”, au transmis liberalii.
Impactul real al reducerilor
PNL precizează că pentru un efect vizibil plafonul maxim ar trebui redus cu 40%, ceea ce ar duce la eliminarea a circa 13.100 de posturi ocupate. Măsura este prezentată drept una „rezonabilă”, care ar permite redirecționarea banilor economisiți către investiții și proiecte locale.
Cine va fi vizat
Jumătate dintre primării nu vor fi afectate deloc, având deja organigrame reduse. În celelalte, restructurările pot varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de dimensiunea aparatului administrativ. Reforma va introduce și mecanisme de comparație între localități similare, pentru a evita situațiile în care o comună mică are același număr de angajați ca un oraș mare.
Tensiuni în coaliția de guvernare
Reforma face parte din „Pachetul II” de măsuri fiscale și administrative. Cinci proiecte de lege vor fi asumate săptămâna aceasta, dar cel privind reorganizarea administrației locale a fost amânat, după ce ședința de duminică a coaliției s-a încheiat fără acord. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă legea nu este adoptată până la 15 septembrie, ia în calcul demisia.
Mesajul PNL: viitorul coaliției depinde de reforme
„Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”, au transmis liberalii, lăsând deschisă posibilitatea unei crize politice dacă măsurile nu sunt aplicate.
Reforma nu înseamnă concedieri masive, ci o ajustare moderată, însă miza depășește cifrele: este vorba despre credibilitatea coaliției și stabilitatea guvernării. Dacă partenerii nu ajung la un compromis până la jumătatea lunii septembrie, România ar putea intra într-o nouă perioadă de incertitudine politică.