Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi sesizările depuse de partidele AUR, POT și S.O.S. România, confirmând constituționalitatea legii privind controlul spațiului aerian și utilizarea dronelor. Judecătorii au decis că actul normativ respectă Constituția și obligațiile internaționale asumate de România ca stat membru NATO.
Participarea NATO și suveranitatea României
CCR a precizat că implicarea autorităților militare NATO în controlul aerian nu afectează suveranitatea națională, ci se încadrează în angajamentele asumate de România prin aderarea la Alianță. Legea nu creează structuri paramilitare independente, ci completează cadrul constituțional al apărării naționale.
Ce prevede legea dronelor
Actul normativ, adoptat de Senat la finalul lunii februarie, reglementează responsabilitățile instituțiilor în gestionarea aeronavelor, inclusiv a dronelor. Totodată, stabilește intervenția autorităților în caz de terorism, amenințări sau transporturi periculoase și obligă instituțiile publice și private să implementeze măsuri anti-dronă în jurul obiectivelor sensibile.
Contestațiile partidelor, respinse
Formațiunile AUR, POT și S.O.S. România au reclamat că legea ar permite doborârea abuzivă a dronelor care survolează ilegal teritoriul național. CCR a respins aceste critici, considerându-le neîntemeiate. Curtea a menționat că măsurile prevăzute sunt conforme atât cu legislația națională, cât și cu obligațiile internaționale.
Lege suplimentară pentru misiuni militare
În paralel, Senatul a adoptat și o altă lege care permite desfășurarea de misiuni militare pe teritoriul României în timp de pace, fără declararea stării de urgență. Aceasta prevede ca unele structuri ale Armatei Române să poată fi temporar sub comanda forțelor aliate, în baza deciziilor Statului Major al Apărării.
Contextul noilor reglementări
Deciziile legislative vin pe fondul riscurilor actuale de securitate, inclusiv utilizarea dronelor în scopuri periculoase. Autoritățile militare au solicitat un cadru legal mai clar pentru a putea interveni rapid și eficient. CCR a confirmat că aceste măsuri respectă principiile constituționale, suveranitatea și drepturile cetățenilor.
Concluzie: România își adaptează legislația pentru a face față noilor provocări de securitate, menținând echilibrul între apărare, obligațiile NATO și respectarea statului de drept.
