Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, anuntul momentului în plin scandal legat de pensiile speciale și vârsta de pensionare a magistraților.

Un nou val de controverse zguduie sistemul judiciar românesc, după ce Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost pensionată la doar 53 de ani. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a aprobat cererea de pensionare anticipată, cu două luni înainte de încheierea mandatului său. Decizia vine în plin scandal legat de pensiile speciale și reforma sistemului de justiție, în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a criticat dur aceste privilegii, considerându-le o povară pentru bugetul de stat.

Pensionare la 53 de ani: o excepție sau o regulă devenită normă?

„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în unanimitate eliberarea din funcție a judecătorului Corina Alina Corbu, prin pensionare, începând cu data de 20 iulie”, se arată în documentul oficial. Mandatul său ar fi trebuit să expire în septembrie, dar retragerea anticipată deschide ușa pentru o nouă conducere la vârful ÎCCJ.

În locul Corinei Corbu urmează să fie numită Lia Savonea, o judecătoare cu un parcurs controversat. Aceasta a condus anterior Curtea de Apel București și a promovat în 2023 la Secția Penală a Înaltei Curți, fiind cunoscută pentru decizii precum rejudecarea cazului Mario Iorgulescu sau intervenția în dosarul Revoluției.

Număr record de cereri de pensionare în magistratură

Pe lângă plecarea Corinei Corbu, CSM a trimis către președintele României alte 22 de cereri de pensionare și mai așteaptă avizarea a încă 28. În total, zeci de magistrați aleg să iasă din sistem într-un moment în care se discută tot mai intens despre tăierea pensiilor speciale și ridicarea vârstei de pensionare. Este un fenomen ce pare să accelereze odată cu intențiile declarate ale guvernului de a reforma sistemul de pensii speciale în România.

Ilie Bolojan: „Vârsta medie de pensionare – 48 de ani. E anormal”

Premierul Ilie Bolojan a reacționat ferm: „În cele trei luni cât am fost președinte interimar, am semnat zeci de pensionări și am aflat cu surprindere că vârsta medie de pensionare în sistem este de 48 de ani. Asta nu mai poate continua. E anormal.”

Bolojan a promis un pachet legislativ solid, care să corecteze aceste derapaje fără a fi respins de Curtea Constituțională: „Vom veni cu o soluție legală și durabilă. Nu mai putem anunța măsuri doar de fațadă. Avem nevoie de corecturi reale, cu calcule care să reziste în fața unui control constituțional.”

Sistemul juridic sub presiune: reformă sau blocaj?

Criticii susțin că pensionările anticipate ale magistraților încalcă principiile de echitate socială și destabilizează funcționarea instanțelor. În timp ce cetățenii se confruntă cu creșteri de taxe, pensii minime garantate sub nivelul de subzistență și liste lungi de așteptare pentru tratamente naturiste pentru diabet, detoxifiere colon, ficat gras sau dureri articulare, sistemul judiciar pare să funcționeze după reguli proprii.

Ce urmează pentru sistemul de pensii speciale?

Cu dosare sensibile pe rol, cum ar fi calculul pensiei în 2025, creșterea tensiunii sociale sau semnificațiile viselor legate de nedreptate, România intră într-o etapă de clarificare legislativă. Premierul a dat termen de una-două luni pentru conturarea pachetului legislativ care va viza eliminarea abuzurilor și reașezarea sistemului de pensii speciale pe principii sustenabile.

Până atunci, fiecare pensionare prematură precum cea a Corinei Corbu lasă în urmă întrebări despre corectitudine, transparență și responsabilitate instituțională. Într-o societate în care oamenii caută rugăciuni puternice pentru sănătate, ulei de cătină, bitter suedez și psalmii pentru protecție, încrederea în justiție rămâne un pilon greu de reconstruit fără reforme reale.

Rămâne de văzut dacă numirea Liei Savonea și reformele promise de Guvern vor reprezenta un nou început sau doar o rotație de cadre într-un sistem care își protejează privilegiile. Viitorul justiției românești se scrie chiar acum.